În primele opt luni ale anului, 4.782 de firme și persoane fizice autorizate au intrat în insolvență, creștere de aproape 5% față de aceeași perioadă din 2025. Firm de consultanță Sierra Quadrant estimează că 2026 ar putea depăși pragul de 7.000 de insolvențe, cu vârful presiunilor așteptat între ianuarie și martie 2027.

Primul semestru a fost cel mai slab din ultimii opt ani, cu 3.855 de proceduri noi (+12,4%). După o vară liniștit, septembrie a marcat o nou accelerare, cu 869 de dosare deschise — cel mai ridicat nivel lunar din ultimii ani.

Causele principale sunt interconectate. PIB-ul a scăzut în H1, vânzările retail s-au redus cu 5,7%, iar inflația a depășit 10% vara. Consumul gospodăriilor a fost mai mic cu 2,5% decât anul precedent.

Iarna va agrava situația pe trei fronturi. Gazele s-au liberalizat din aprilie, iar prețul angro s-a dublat între februarie și septembrie; contractele pentru iarna 2026–2027 se negociază la 380 de lei pe MWh. La electricitate, energia pentru Q1 2027 se vinde la 861–905 lei pe MWh pe piața la termen. Creditele rămân scumpe (dobânda-cheie BNR la 6,5%), iar euro a atins în octombrie 5,35 lei, scumpind importurile și creditele în valută. PNRR s-a încheiat la 31 august, iar ritmul investițiilor publice va încetini.

Comerțul concentrează 1.082 de insolvențe, urmat de construcții cu 1.044. Agricultura a crescut peste 52%, pe fondul secetei și costurilor. Vaslui a înregistrat cea mai mare creștere regională (+108%), urmată de Bistrița-Năsăud (+78%). Cluj, Bihor și Timiș au scăzut, semn că regiunile cu economii mai diversificate rezistă mai bine.

Context

Pe scurt: României se confruntă cu o accelerare a falimentelor din cauza unui cocktail de probleme economice — consum redus, costuri de energie și credit crescute, plus incertitudine fiscală.

  • Insolvență: procedură juridică prin care o companie care nu mai poate plăti datoriile intră sub administrare sau se lichidează. Creșterea numărului de cazuri semnalizează presiuni în economie.
  • Facturi la energie: din aprilie 2026, piața gazelor pentru companii s-a liberalizat, iar prețurile s-au dublat. Iarna, consumul energetic atinge vârful, forțând micile și mijlociile companii să suporte cheltuieli pe care nu le-au bugetat.
  • Consum în scădere: gospodăriile și companiile cumpără mai puțin, iar vânzările retail au scăzut în iulie cu 5,7% — cea mai mare scădere din UE. Companiile care depind de clienți și nu au marje mari de profit se găsesc în stradă.
  • Credite scumpe și euro ridicat: dobânzile BNR nu scad, iar euro pe ron s-a apreciat la 5,35 lei. Pentru firmele care au credite în euro sau importuri, asta crete costurile operaționale.

De ce contează: O creștere bruscă a insolvențelor semnalizează angajări mai puține, neplăți către furnizori și lanț de căderi în economie. Pentru angajații și furnizori, riscurile imediate sunt somajul și pierderile financiare.