Un studiu publicat în revista Global Challenges analizează reziliența unor regiuni față de riscurile catastrofale globale—de la conflicte nucleare și schimbări climatice extreme la pandemii și erupții vulcanice.
Cercetătorii, conduși de Florian Ulrich Jehn de la Universitatea din Hagen, au evaluat sute de lucrări științifice și au clasificat amenințările în trei categorii principale: scenarii care blochează lumina soarelui (vulcani, ierni nucleare, impacturi de asteroizi), perturbări ale infrastructurii (cutremure geomagnetice, atacuri cibernetice), și riscuri biologice catastrofale.
Australia iese în evidență datorită izolării geografice, capacității de producție alimentară, resurselor energetice și stabilității democratice. Cu toate acestea, chiar și continentul australian rămâne vulnerabil la anumite amenințări și depinde de comerțul internațional pentru medicamente, combustibil și alte bunuri esențiale.
Alte țări considerate reziliente sunt Noua Zeelandă, Japonia, Elveția și Argentina, dar fiecare are puncte slabe specifice. Nicio țară nu este imună la toate riscurile catastrofale globale.
Cercetătorii sugerează că state precum Australia ar putea deveni centre de coordonare pentru răspunsuri internaționale la dezastre, găzduind rezerve alimentare și bănci de semințe. Ei subliniază că prevenția rămâne mai importantă decât reziliența și că investițiile în factori de reziliență pot salva vieți atunci când dezastrul se produce.