România a ajuns la aproximativ 70% din nivelul de convergență economică cu Uniunea Europeană, comparativ cu 26% la un moment de referință anterior, a declarat Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, la summitul Rethink România.

Progresul nu este garantat. Popa a avertizat că dacă România nu merge pe drumul corect, poate reveni înapoi. Amânarea ajustărilor economice necesare poate duce la o situație în care corecțiile să fie impuse de creditori, în condiții mult mai dificile. "Cea mai dură corecție e cea pe care ți-o impune creditorul", a spus el.

Continuarea convergenței depinde de corectarea dezechilibrelor economice și bugetare, de investiții și de capacitatea țării să atragă capital privat și străin. Popa a subliniat că antreprenorii și mediul privat sunt esențiali pentru crearea de avuție și susținerea creșterii economice.

Economia încetinește în 2026, dar reprezentantul BNR a precizat că aceasta nu înseamnă o catastrofă. Un model de creștere bazat pe consum și acumularea dezechilibrelor nu poate asigura convergență durabilă. Investițiile și capitalul sunt cruciale pentru creșterea productivității.

Popa a legat perspectiva aderării la zona euro de reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB. "Din momentul în care vom avea deficitul sub 3%, vom putea să ne așezăm la masă să discutăm de aderarea la zona euro", a declarat acesta.

Context

  • Pe scurt: România a făcut progres economic în ultimii ani, ajungând la 70% din nivelul de dezvoltare al UE, dar trebuie să-și corecteze problemele bugetare pentru a continua și a evita corecții mai dure impuse din exterior.
  • Convergență economică: procesul prin care o țară se apropie de nivelul de dezvoltare și de venit al unei alte țări sau grupuri de țări. Pentru România, aceasta înseamnă a ajunge la standardele economice ale UE.
  • Dezechilibre bugetare și economice: situații în care cheltuielile publice depășesc veniturile sau consumul crește mai repede decât investițiile productive, creând datorii și slăbind economia pe termen lung.
  • Deficitul bugetar sub 3%: o condiție din Tratatul de Maastricht pentru aderarea la zona euro; peste acest prag, țara nu respectă regulile UE privind finanțele publice.
  • De ce contează: dacă România amână reformele necesare, va fi forțată să le facă în condiții mai grele (inflație mai mare, dobânzi mai ridicate), iar drumul către zona euro și o economie mai puternică devine mai dificil.