Curtea Constituțională dezbate miercuri o sesizare a premierului interimar Ilie Bolojan cu privire la conflictul juridic dintre Guvern și Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie legat de plata restanțelor salariale ale magistraților.

Disputa a pornit din martie, când Înalta Curte a dat Guvernul în judecată, cerând plata a 4,8 miliarde lei în restanțe salariale câștigate de magistrați prin procese sau majorări judecătoreşti retroactive. Curtea de Apel București a admis acțiunea în mai, obligând statul să achite sumele, inclusiv prin rectificare bugetară, în 10 zile. Instanța a mai stabilit penalități de 1% pe zi (aproximativ 48 de milioane lei zilnic) și alte amenzi.

Govern consideră că decizia judecătorească depășește competențele puterii judecătoare. Argumentul invocat: distribuția resurselor publice și elaborarea bugetului sunt atribute exclusive ale puterii executive și legislative, conform legilor privind finanțele publice și Codului administrativ. Bolojan a declarat că instanța s-a substituit guvernului în materia de gestionare bugetară și a perturbat echilibrul finanțelor statului. El a menționat că la suma plăţilor magistraților se adaugă aproximativ 3 miliarde lei pentru Parchet.

Context

Pe scurt: Curtea a obligat Guvernul să plătească judecătorilor salarii restante, iar executivul contestă în fața Curții Constituționale, susținând că justiția nu are dreptul să impună cum se cheltui banii publici.

  • Separația puterilor: În mod normal, judecătoria interpretează și aplică legile, iar executivul și parlamentul stabilesc cum se folosesc resursele bugetare. Guvernul spune că decizia judecătorului încalcă această separație.
  • Restanțe salariale: Sunt salarii pe care judecători le-au câștigat legal prin procese anterioare (majorări stabilite retroactiv de alte instanțe), pe care statul nu le-a plătit.
  • Penalități zilnice: Dacă Guvernul nu plătește rapid, trebuie să dea penalități de 1% din sumă în fiecare zi — o obligație care creşte exponenţial și grevează bugetul.

De ce contează: Rezultatul poate stabili precedent asupra relației dintre puteri și asupra capacității justiției de a obliga executivul să cheltuiască bani dintr-o anumită rubrică bugetară.