Curtea Constituțională a României urmează să se pronunțe asupra sesizării lui Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, care denunță un conflict constituțional între Executiv și Parlament.

Acuzațiile se referă la Ordonanța de urgență nr. 38/2026 a Guvernului, emisă și publicată după votul de cenzură din 5 mai 2026, când Guvernul și-a pierdut mandatul democratic. Conform sesizării, în acea dată Executivul era deja limitat doar la acte de administrare curentă, nu la legiferare.

Grindeanu susține că sunt două probleme constituționale: mai întâi, Guvernul a emis o ordonanță de urgență atunci când nu mai avea dreptul legal să o facă; al doilea, ordonanța a reglementat subiecte care se aflau deja în procedură parlamentară, transformând Guvernul într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul.

Sesizarea menționează că proiectul inițial al ordonanței a fost substanțial modificat în dimineața zilei de 5 mai, prin adăugarea a 12 articole noi. Exponența legii de aprobare recunoaște explicit că aceste completări aveau drept scop evitarea situației în care Guvernul ar fi încetat să poată emite ordonanțe de urgență în caz de cenzură.

Grindeanu cere Curții Constituționale să constate existența conflictului și să stabilească conduita pentru restabilirea ordinii constituționale.

Context

Pe scurt: o instanță supremă verifică dacă Guvernul a depășit puterile atunci când a emis o lege de urgență după ce Parlamentul i-a retras încrederea.

  • Ordonanța de urgență: este o lege pe care Guvernul o poate emite rapid, fără vot în Parlament, doar în situații de necesitate. După votul de cenzură, Guvernul pierde acest drept și rămâne doar cu puteri de administrare de rutină.
  • Conflictul constitutional: apare când două instituții de stat (aici Guvern și Parlament) se încurcă în privința cine poate face ce, încălcând regulile Constituției.
  • Echilibrul puterilor: Constituția României stabilește că Parlamentul singur face legile, iar Guvernul doar le execută — cu excepția urgențelor. Dacă Guvernul legiferează pe subiecte deja în discuție în Parlament, se distruge acest echilibru.

De ce contează: decizia Curții va clarifica ce poate face Guvernul după pierderea încrederii parlamentare și va proteja drepturile Parlamentului de a legifera fără interferență din partea Executivului.