S&P Global Ratings va publica vineri o nouă evaluare a bonității financiare a României. În prezent, statul român are ratingul BBB-, cu perspectivă negativă — cea mai mică treaptă din categoria investițiilor sigure.

Ratingul suveran funcționează asemănător scorului de credit al unei persoane. Agenția analizează situația fiscală, datoria publică, economia, instituțiile și politica monetară pentru a estima probabilitatea ca România să-și plătească obligațiile.

Minusul din urma celor trei B-uri semnifică faptul că România se află la limita inferioară a investițiilor acceptabile. Perspectiva negativă din aprilie indica că riscurile pentru rating sunt orientate descendent, iar S&P putea coborî evaluarea în următorii doi ani dacă ajustarea fiscală se abate de la scenariul agenției.

Legătura cu buzunarul cetățeanului

Dacă ratingul scade, investitorii vor cere compensație mai mare pentru riscul asumat. Aceasta înseamnă dobânzi mai mari la obligațiunile de stat — un cost suplimentar pentru buget finanțat din taxele și contribuțiile cetățenilor.

O creștere cu un punct procentual al dobânzilor la o datorie de 100 de miliarde de lei ar costa aproximativ un miliard de lei anual în plus. Banii destinați dobânzilor sunt resurse care lipsesc pentru alte cheltuieli sau care pun presiune pe venituri.

Dobânzile bancare nu cresc automat după o decizie de rating, însă costul împrumuturilor de stat este un reper pentru piață. O perioadă prelungită cu dobânzi mari la stat poate face creditele mai scumpe în economie.

De asemenea, ratingul scăzut poate pune presiune pe leu și pe cursul euro. România importă masiv bunuri — o depreciare a leului ar face aceste importuri mai scumpe și ar putea fi resimțită de consumatori.

Pe înțelesul tuturor

Pe scurt: ratingul BBB- este o notă pe care agențiile de rating o dau României pentru a arăta cât de sigur este să-i dai bani împrumut. Dacă nota scade, românii plătesc mai mult la taxe și dobânzi.

  • Ce este ratingul suveran: o evaluare a capacității unui stat de a-și plăti datoriile. BBB- înseamnă că România e la limita inferioară a zonei sigure — mai jos ar fi zona riscantă.
  • Cum influențează taxele: dacă ratingul scade, statul plătește mai mult dobândă la noi împrumuturi. Acei bani vin din taxe, deci pot crește presiuni fiscale sau reduceri de cheltuieli publice.
  • Efectul pe credite: bancile nu cresc ratable automat, dar dobânzile la credite sunt legate indirect de dobânzile de stat. Risc mai mare la țară = condiții mai scumpe în economie.
  • Cursul și prețurile: o țară cu rating scăzut face ca leul să slăbească. Cum importă România mult, bunurile devin mai scumpe în lei.

De ce contează: decizia unei agenții de rating poate duce, în lanț, la conturi mai scumpe, taxe mai mari și prețuri mai ridicate pe piață.