Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat joi că Centrala nucleară de la Cernavodă va putea fi repornită doar spre sfârşitul lunii septembrie, după ce seceta şi scăderea debitului Dunării au obligat oprirea sa pentru a asigura apa necesară răciririi.
Bolojan a precizat că, spre deosebire de centralele de la Paks (Ungaria) şi Kozlodui (Bulgaria), care se află pe cursul principal al Dunării, centrala românească este amplasată pe o ramificaţie secundară, ceea ce nu permite creşterea artificială a nivelului apei în zona respectivă.
Impactul opririiã a dus la necesitatea utilizării altor surse de energie — importuri, centrale pe cărbune şi capacităţi de rezervă — ceea ce a crescut costurile zilnice, mai ales seara. Bolojan estimează că această situaţie se va reflecta în toamnă printr-o uşoară creştere a preţurilor la energie electrică.
Cu toate acestea, premierul a exprimat optimism pentru perioada următoare. Odată ce centrala de la Cernavodă reintră în producţie în luna octombrie, aceasta va furniza aproximativ 20% din producţia naţională de energie. În paralel, din această iarnă vor intra în probe două centrale mari noi: Iernut şi Mintia (investiţie privată), care vor augmenta semnificativ capacitatea de generare.
Bolojan a indicat că această creştere a ofertei de energie ar trebui să determine o scădere a preţurilor în 2027, cu condiţia unor ajustări legislative suplimentare.