Analiza Citi Research prevede că economia României va scădea cu 0,9% în 2026, iar inflația va urca la 6,7% până la finalul anului. Situația este anormală: de obicei, când economia se contractă, prețurile se stabilizează, pentru că firmele și-au pierd puterea de a scumpi produsele. În România, lucrurile se întâmplă invers.

Contracția vine din efectele nefaste ale anului trecut. În trimestrul patru din 2025, PIB-ul s-a micșorat cu 1,9% comparativ cu trimestrul anterior, iar prima jumătate a acestui an a stagnat. Consumul privat a scăzut semnificativ, investițiile nu au compensat suficient, iar sectoare precum agricultura și IT-ul au funcționat sub așteptări.

Inflația nu cedează din cauza factorilor structurali, nu a plăților mai mari. Raportul Citi identifică energia drept principalul culpabil: România are o expunere ridicată la scumpirea petrolului, iar combustibilii ocupă o pondere semnificativă în coșul de consum. Creșterea prețurilor la energie se transmite direct (la pompă) și indirect (prin costuri de producție și distribuție). Alimentele sunt printre cele mai afectate.

Alimentația și serviciile medicale rămân relativ rezistente, în timp ce gospodăriile taie din cheltuielile care pot fi amânate—electrocasnice, electronică. Pentru consumatori, combinația recesiune-inflație înseamnă că vor plăti mai mult pentru mai puțin. Banca Centrală trebuie să rămână prudentă cu dobânzile, în ciuda contractării economice, ceea ce va menține creditele și creditele consumatorilor la niveluri ridicate.

Context

Pe scurt: România se confruntă cu o situație economică rară și neplăcută—economia se încheie, dar prețurile cresc simultan.

  • Recesiune tehnică: o economie se contractă atunci când produce mai puțin decât înainte. În cazul României, acest declin a pornit în 2025 și continuă în 2026, cu cel mai slab start de an din 2012 încoace.
  • Inflație persistentă: în condiții normale, economia contractă (oamenii cumpără mai puțin) ar forța firmele să micșoreze prețurile. În România, energia scumpă împinge prețurile în sus, indiferent de cererea mai slabă.
  • Costul dublat pentru gospodării: în recesiune, oamenii pierd putere de cumpărare; când și prețurile cresc, suferința se amplifică. Plătesc mai mult pentru produse, dar gunoaie și servicii în timp ce și-au pierdut venitul sau au mai puțin să cheltuiască.
  • Dependența de petrol: România este sensibilă la fluctuațiile petrolului, ceea ce o diferențiază de alte țări europene mai diversificate energetic.

De ce contează: situația pune presiune pe autoritățile monetare (Banca Națională) să ia decizii dificile, și în același timp afectează direct bugetele familiilor, care sunt prinse între inflație și slăbiciune economică.