Prețurile apartamentelor din România s-au stabilizat în primele șase luni ale anului 2026, pe fondul unei încetiniri economice și a scăderii salariilor în termeni reali. Ierarhia marilor centre urbane rămâne însă relativ neschimbată, cu o notabilă excepție: Cluj-Napoca a ajuns la o valoare mediană de 3.000 de euro pe metrul pătrat util, o cifră care depășește nivelul din Sectorul 1 al Capitalei, care se situează la 2.700 de euro pe metrul pătrat.

Datele provin dintr-un studiu al firmei de evaluare și consultanță Veridio, care a analizat mai multe mii de tranzacții din 42 de județe și include analize detaliate pentru 50 de orașe. Diferența esențială față de alte studii similare constă în faptul că studiul reflectă prețuri efective de vânzare, nu simple oferte pe piață.

Ierarhia celorlalte sectoare din București este următoarea: Sectorul 2 la 2.400 de euro pe metrul pătrat, Sectorul 3 la 2.200 de euro (aproximativ nivelul Brașovului), Sectorul 6 la circa 2.000 de euro, și Sectorul 5 la 1.700 de euro. Media pentru întregul București, excluzând zonele periurbane, este de 2.100 de euro pe metrul pătrat.

După Cluj, în clasament urmează Brașov, urmat de Craiova, Iași, Constanța, Sibiu și Târgu-Mureș. La nivel județean, Cluj conduce cu 2.356 de euro pe metrul pătrat, fiind urmat de Bucureștiul cu 2.110 euro. Celelalte județe, în coadă de clasament, sunt Teleorman cu 900 de euro și Hunedoara cu 945 de euro pe metrul pătrat.

Explicația pentru prețurile mai ridicate din Cluj constă în faptul că piața din București este mai eterogenă și mai amplă, cu o gamă mai largă de prețuri, în timp ce piața clujană este mai redusă, dar cu o cerere deosebit de ridicată. Studiul subliniază importanța unei perspective mai largi asupra piețelor metropolitane, sugerând că Bucureștiul ar trebui analizat împreună cu Otopeni, Bragadiru și Voluntari, iar Cluj cu Floreștii, Baciu și Apahida.

Context

Pe scurt: Prețurile apartamentelor din marile orașe ale României s-au oprit din creștere, dar Cluj-Napoca a ajuns mai scump decât chiar Sectorul 1 din București.

  • Mediană vs. medie: Mediana arată prețul la care jumătate din tranzacții s-au închis mai sus și jumătate mai jos — e mai reprezentativ decât media, care poate fi distorsionată de proprietăți foarte scumpe sau ieftine.
  • Piață redusă vs. piață mare: Piața din Cluj are mai puțini apartamente în vânzare și mai mulți doritori, deci prețurile urcă mai mult. Bucureștiul, fiind mult mai mare, are vânzări la toate nivelurile de preț.
  • Prețuri efective vs. oferte: Cifra din studiu reflectă ce au plătit cu adevărat cumpărătorii, nu doar ce cereau vânzătorii online.

De ce contează: Prețurile imobiliare semnalează încrederea economică și capacitatea de cumpărare în regiuni. Dacă Cluj devine mai scump decât capitala, semnifică o schimbare în preferințele investitorilor și o cerere susținută pentru locuințe în afara Bucureștiului.