Comisia Europeană a deschis pe 1 octombrie o procedură de infringement împotriva României pentru discriminarea investitorilor care vând acțiuni prin brokeri străini.

Problema: investitorii care tranzacționează prin intermediari locali plătesc 3% sau 6% impozit reținut la sursă, în timp ce cei care folosesc brokeri fără sediu permanent în țară plătesc 16% pe câștiguri. Diferența este semnificativă și, potrivit Bruxelles-ului, face mai puțin atractive serviciile de custodie și administrare oferite de intermediarii din alte state UE.

Comisia vede în acest regim o încălcare a libertății de a presta servicii în piața unică și dorește să elimine barierele în acest domeniu, în linia cu strategia Uniunii Economiilor și Investiţiilor lansată în 2025.

România are acum două luni să răspundă la scrisoarea de punere în întârziere. Dacă explicațiile nu convingă, urmează avizul motivat, o cerere formală de conformare, de regulă tot cu termen de două luni. Abia apoi Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE. Penalităţile financiare pot fi cerute doar la o a doua sesizare, dacă statul nu respectă hotărârea Curții.

În același pachet, Italia și Slovenia au primit notificări pentru conturi de economii cu facilități fiscale condiţionate de investiții în companii locale, iar Ungaria, Italia și Irlanda pentru modul în care impozitează veniturile din obligaţiuni.

Context

Pe scurt: România este acuzată că tratează inegal investitorii, în funcție de locația brokerului pe care îl folosesc, ceea ce ar putea fi discriminatoriu în piaţa unică europeană.

  • Impozitarea și modul de calcul: Dacă tranzacționezi prin broker local, banca reţine şi plăteşte direct 3-6% din profit. Dacă foloseşti broker străin, tu calculezi singur câştigul net anual, completezi o declaraţie până în mai şi plăteşti 16% — o diferenţă majoră care descurajează utilizarea serviciilor europene.

  • Libertatea de servicii: Directivele UE garantează că o bancă din Franța, Italia sau orice alt stat membru ar trebui să poată oferi servicii în România în condiţii egale cu concurenţii locali.

  • Procedura de infringement: Este mecanismul formal prin care UE verifică conformitatea ţărilor cu regulile europene. Are mai multe etape: cerere de răspuns, aviz motivat, eventuală sentință la Curte. Cele mai multe cazuri se rezolvă înainte de instanță.

De ce contează: România risca să fie obligată să schimbe regimul fiscal pentru a nu-și pierde avantajele în piaţa unică și pentru a nu plăti penalități.