Companiile românești au ajuns la investiții nominale de 10 miliarde de euro în străinătate, potrivit datelor Băncii Naționale a României publicate recent. Doar în 2025, firmele au investit 1,5 miliarde de euro peste granițe. Cu toate acestea, aproximativ 5,5 miliarde de euro din acest total se întorc în România, o dovadă a crizei fenomenului de round tripping — direcționarea fondurilor locale către jurisdicții intermediare precum Luxemburg, Olanda sau Cipru, urmat de revenirea lor sub formă de investiții străine directe.

Matematicienii spun că investițiile "reale" ale companiilor românești în străinătate sunt de aproximativ 5 miliarde de euro. Privind destinațiile finale de investiții productive, Republica Moldova conduce cu 659 de milioane de euro, urmată de Italia cu 406 milioane de euro, Bulgaria cu 372 de milioane de euro și Franța (inclusiv Monaco) cu 335 de milioane de euro.

Fenomenul reflectă maturizarea mediului de business autohton. Exemple notabile includ achiziția Napoleon Games din Belgia de Superbet în 2021 (acordul estimat la 350-400 de milioane de euro) și achiziția operațiunilor grecești ale Praktiker de Pavăl Holding în 2025 (130 de milioane de euro). Compania de simigerie Luca a deschis zece covrigării proprii în Polonia, reprezentând o investiție directă de la zero.

Context

Pe scurt: Firme românești au pus bani în afaceri peste granițe, dar o bună parte din investițiile lor trec prin țări intermediare și se întorc în România.

  • Round tripping — este o practică în care investitorii direcționează bani locali spre țări cu regimuri fiscale favorabile (Luxemburg, Olanda, Cipru), apoi aceștia se reîntorc în economie sub formă de investiții străine. Scopul poate fi optimizarea fiscală sau accesul la finanțări mai ușoare.
  • Investiții nominale vs. reale — suma de 10 miliarde de euro este înregistrată formal, dar doar 5 miliarde sunt cheltuieli efective în producție și activități reale din alte țări; restul sunt bani care circulă și se reîntorc.
  • Destinații finale — Moldova, Italia și Bulgaria sunt locuri unde companiile românești chiar desfășoară operațiuni (fabrici, magazine, servicii), nu doar tranzit financiar.

De ce contează: Cifra arată că businessul românesc s-a dezvoltat suficient pentru a investi peste hotare, semn de creștere și încredere. Doar că o parte din aceste bani sunt jocuri contabile — nu reprezentează expansiune reală, ci optimizare fiscală.