Confederația Patronală Concordia anunță că peste 20 de măsuri solicitate de organizație se regăsesc în programul de guvernare 2026-2028, votat deja de Parlament. Totuși, patronatele atenționează că includerea în program nu înseamnă implementare — finanțarea angajamentelor și bugetul pentru 2027 vor fi testul real.

Printre măsurile preluate se numără predictibilitatea fiscală, eliminarea IMCA (impozitului minim pe cifra de afaceri) de la 1 ianuarie 2027, investiții în rețelele de energie, reforma ANAF și digitalizarea administrației. Concordia mai evidențiază crearea unui minister dedicat inteligenței artificiale — o premieră.

Patronatele estimează că eliminarea IMCA va lăsa în companii între 1,75 și 2 miliarde de lei, fonduri care pot fi direcționate către investiții. De asemenea, programul prevede reducerea sarcinilor administrative cu minimum 25% și a termenelor de autorizare cu 30%, plus introducerea unui termen de minimum șase luni între anunțarea și aplicarea măsurilor fiscale.

Contextul economic rămâne grav: PIB-ul a scăzut cu 0,6% în H1 2026, producția industrială cu 3,7% în primele șapte luni, iar între mai 2025 și iunie 2026 au fost pierdute aproximativ 70.000 de locuri de muncă, 76% în industrie. Datoria publică a depășit 60% din PIB.

Concordia cere claritate asupra costurilor, surselor de finanțare și unui calendar de implementare pentru angajamentele din program, inclusiv pe pensii, salarizare în sectorul public și cheltuieli de apărare.

Context

Pe scurt: Guvernul a inclus măsuri solicitate de afaceriști în programul său, dar este incertitudine dacă va găsi bani să le aplice.

  • IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri) este o taxă anuală pe venituri, independentă de profit — eliminarea ei redă companiilor resurse blocate acum.
  • Predictibilitatea fiscală înseamnă că statul nu schimbă regulile din senin; companiile pot planifica pe termen lung fără surprize legislative.
  • Reforma ANAF vorbește despre simplificare administrativă și digitalizare, reducând birocratia și termenele de răspuns.
  • Datoria publică peste 60% din PIB indică o stare financiară tensionată pentru stat — puțini bani disponibili pentru investiții noi.

De ce contează: economia română este în recesiune și pierde locuri de muncă. Dacă măsurile pentru companii rămân doar pe hârtie din lipsa de bani, mediul de afaceri nu va investi, iar redresarea va fi mai lentă.