Proprietarii care vor să planteze copaci pe terenul lor trebuie să respecte reguli clare privind distanța față de hotarul proprietății vecine, pentru a evita conflictele legate de ramuri sau rădăcini care ar putea pătrunde pe terenul învecinului.
Distanța minimă obligatorie este de doi metri de la linia de hotar. Există o excepție pentru vegetația care nu depășește doi metri înălțime și pentru gardurile vii, care pot fi plantate la 60 de centimetri distanță.
Potrivit Codului civil, dacă ramurile sau rădăcinile unui copac se extind pe proprietatea vecină, proprietarul afectat are dreptul să le tăie fără a cere acordul proprietarului arborelui. Același articol precizează că fructele căzute natural pe terenul vecin pot fi păstrate de proprietarul acestuia.
Tăierea copacilor nu necesită întotdeauna aprobare, dar regulile diferă după specie. Pomii fructiferi obișnuiți — merii, prunii, perii — pot fi tăiați fără autorizație. Nucul și castanul comestibil beneficiază de protecție juridică specială și necesită aprobări prealabile. Pentru alte specii — stejarul, bradul, fagul, teiul — diametrul trunchiului poate fi relevant. În anumite localități, limita este stabilită la 10-15 centimetri, iar depășirea acesteia impune obținerea unei aprobări.
Terenurile situate în zone protejate, monumente istorice sau perimetrul acestora sunt supuse unor condiții suplimentare privind intervențiile asupra vegetației.
Tăierea unui copac fără respectarea regulilor legale atrage amenzi între 3.000 și 5.000 de lei per exemplar. Sancțiunile pot fi dublate dacă sunt vizați mai mulți copaci. Autoritățile pot obliga, suplimentar, plantarea altor arbori în locul celor eliminați ilegal.