Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) merge direct în universități pentru a atrage tineri în domeniu, în încercarea de a acoperi o lipsă acută de specialiști. Anul acesta instituția a reușit să recruteze peste 40 de studenți care vor lucra în diferite departamente alături de experți.

Problema pentru instituțiile publice apare după ce aceștia acumulează experiență. După doi-trei ani, specialiștii primesc oferte din mediul privat de la mari companii de tehnologie și consultanță, care oferă salarii mai mari. Această competiție între sectorul public și cel privat este dificil de câștigat de instituțiile de stat.

DNSC oferă în acest moment 54 de posturi la concurs, pentru absolvenți fără experiență anterioară și pentru diverse niveluri de senioritate.

Deficitul de personal din securitatea cibernetică nu este o problemă specifică României. La nivelul Uniunii Europene, deficitul ajunge la aproximativ un milion de specialiști. Instituțiile europene răspund prin programe educaționale lansate în colaborare cu universitățile și prin inițiative dedicate pentru a atrage mai multe femei în domeniu.

O situație similară se înregistrează și în Albania, unde autoritatea de securitate cibernetică a raportat un deficit de circa 365 de specialiști numai în primele șase luni ale anului.

Context

Pe scurt: România și alte țări europene nu au destui specialiști în protecția sistemelor informatice, iar instituțiile de stat care îi pregătesc nu reușesc să-i păstreze pe viață.

  • Deficitul de specialiști: Uniunea Europeană are nevoie de aproximativ un milion de oameni în securitatea cibernetică. România face parte din această economie și se confruntă cu aceeași problemă.

  • De ce pleacă oamenii: După câțiva ani de experiență în instituțiile publice, specialiștii devin mai valoroși pe piața muncii și primesc oferte mai bune din sectorul privat, cu salarii mai mari. Statul nu poate concura cu acestea din urmă.

  • Strategia DNSC: Instituția încearcă să atragă oameni încă de la început de carieră, direct din universități, sperând că vor rămâne mai mult timp dacă sunt angajați devreme.

De ce contează: Securitatea cibernetică este o prioritate națională și europeană. Dacă statul nu poate construi echipe stabile, sunt vulnerabile sistemele informatice critice ale țării.