Europa se îndreaptă spre sezonul de încălzire cu depozite de gaze semnificativ mai mici decât țintele stabilite după criza energetică din 2022. Guvernele și companiile au amânat reaprovizionarea vara aceasta din cauza unei creșteri bruște a prețurilor, declanșate de conflictul dintre SUA și Iran care a paralizat aprovizionarea prin Strâmtoarea Ormuz.
Pentru a atinge și obiectivul minim de 75% capacitate de stocare, Europa trebuie să achiziționeze peste 100 de terawați-oră, cu un cost estimat de șapte miliarde de euro. Ritmul de injecție va trebui să atingă niveluri fără precedent din perioada post-crizei energetice.
Analişti avertizează asupra unei posibile "lupte globale pentru combustibil". Iarna, prețurile gazelor ar putea depăși 100 euro pe megawatt-oră, forțând Europa să cedeze din piață în favoarea țărilor mai sărace, precum Pakistanul și Bangladesh. Deși penurie fizică de gaze este puțin probabilă, creșterea prețurilor ar putea readuce inflația peste 6%, dublu față de nivelurile actuale, forțând băncile centrale să majoreze agresiv ratele dobânzilor.
Situația variază semnificativ între state. Italia și-a umplut depozitele la 83%, în timp ce Germania – cu cele mai mari capacități de stocare din Europa – are depozitele doar la jumătate. Olanda și Belgia înregistrează, de asemenea, stocuri scăzute.
Factori de risc suplimentari includ vreme nefavorabilă, întreruperi din Norvegia (principal furnizor prin conducte) și reintroducerea interdicției UE asupra gazelor naturale lichefiate rusești în ianuarie, care acoperă aproximativ 5% din consumul uniunii.