Succesul Alternativei pentru Germania (AfD) la alegerile din Saxonia-Anhalt a declanșat o serie de scrutinuri critice în Europa. Kremlinul nu ascunde satisfacția: emisarul prezidențial Kirill Dmitriev a numit victoria AfD o "victorie istorică".
Suedia va fi prima să voteze în UE, pe 13 septembrie. Democrații Suedezi (SD), conduși de Jimmie Åkesson, ar trebui să obțină din nou aproximativ 20% și să devină decisivi în formarea unui guvern. Guvernatorul actual ar fi dispus să-i includă direct în coaliție, o evoluție controversată după ce rapoarte au arătat legăturile unui oficial SD cu cercuri pro-ruse.
França este următoarea țintă. Alegerile prezidențiale din aprilie 2027 vor fi dominate de confruntarea finală dintre Rassemblement National și un candidat de centru sau stânga. Marine Le Pen, legată de probleme judiciare, a delegat efectiv candidatura spre Jordan Bardella, șeful partidului și potențial premier. Bardella este aliat lui Viktor Orbán prin grupul Patrioți pentru Europa.
Finlanda merge la alegeri pe aceeași dată, iar Partidul Adevăraților Finlandezi (ECR) face parte din coalitie de guvernare, deținând portofolii sensibile (Interne, Finanțe). Sondajele îi dau o ușoară scădere, de la 20% la 16%.
Spania și Polonia încheie seria. La Madrid, Vox crește în sondaje la 17%, amenințând poziția socialistului Pedro Sánchez. La Varșovia, PiS și noi formațiuni pro-ruse sau ultra-dreapta (Konfederacja) vor lua voturi din coaliția pro-europeană a premierului Donald Tusk.
Tenacitatea forțelor de extremă dreapta în Europa reflectă nemulțumire cu statu quo pe migrație, climă și politică externă. Riscul principal: o posibilă coordonare pro-Moscova și eroziunea consensului pro-ucrainean în UE.