Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a închis primele opt luni din 2026 cu excedent de aproximativ 1,7 miliarde lei, marcat o schimbare radicală după deficite consecutive din 2019 încoace.

Excedentul a rezultat din creşterea veniturilor din contribuţii de asigurări sociale de sănătate (CASS), care acum reprezentă 89% din totalul veniturilor fondului. În aceeaşi perioadă, subvenţiile de la stat au scăzut la nivelul cel mai mic din 2020 încoace, reprezentând doar 1,79% din venituri.

Principalul catalizator al acestei schimbări a fost Legea 141 din 2025, care a eliminat scutirile de la plata CASS pentru numeroase categorii de persoane, inclusiv statutul de coasigurat. Peste 2,6 milioane de oameni au trecut de la situaţia de asiguraţi fără plată la plătitori efectivi de contribuţii.

Veriturile totale ale fondului au ajuns la 59 de miliarde lei în primele opt luni din 2026, cu 9% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce plăţile s-au ridicat la 57,3 miliarde lei, cu o creştere mai mică de 4,5%. Acest decalaj favorizează acumularea de surplus.

Analiştii susţin că măsurile normative din ultimii trei ani au crescut rezilienţa financiară a sistemului de sănătate, reducând dependenţa de subvenţii bugetare suplimentare.

Context

  • Pe scurt: Sistemul de sănătate s-a autofinanţat cu surplus pentru prima dată după ani îndelungaţi, datorită creşterii numărului de contribuabili.

  • CASS şi plătitori: Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) este o taxă reţinută din salarii, pensii mari şi venituri profesionale. Până acum, sute de mii de persoane erau scutite, iar statul acoperea diferenţa prin subvenţii. Legea 141 a pus pe toată lumea să plătească.

  • Deficit vs. excedent: Deficit înseamnă că statul dădea bani din buzunar pentru a acoperi gaura. Excedent înseamnă că au intrat mai mulţi bani decât au iesit — surplusul poate fi folosit pentru investiţii în spitale sau servicii medicale.

  • Dependenţa de subvenţii: Subvenţiile sunt bani din bugetul general, finanţaţi din taxe generale. Reducerea lor înseamnă o povară mai mică pentru întregul buget de stat.

De ce contează: Sistemul de sănătate devine mai sustenabil financiar, ceea ce ar putea permite investiţii mai mari în infrastructură medicală fără a depinde permanent de ajutor bugetar.