Autorităţile germane l-au arestat marţi pe August Hanning, fostul şef al agenției de informații externe BND (Bundesnachrichtendienst), sub suspiciunea de spionaj împotriva statului și divulgare de secrete de stat. Hanning a condus BND între 1998 și 2005.
Procurorii germani au anunțat că un alt suspect, identificat doar ca Manfred D. conform legilor locale de protecție a datelor, a fost de asemenea arestat. Acesta era șef de cabinet al lui Hanning în perioada conducerii acestuia, iar mai târziu a lucrat în aceeași poziție pentru succesorii lui Hanning până în martie 2026.
Conform comunicatului oficial, Manfred D. i-ar fi furnizat lui Hanning aproximativ 2.000 de documente clasificate pe parcursul a mai bine de un deceniu, începând din 2012. Informațiile erau accesibile datorită funcției de cabinet pe care o ocupa. Pentru această activitate, Hanning i-ar fi oferit sume de bani.
Hanning a folosit apoi aceste informații în activitatea de consultanță privată și le-ar fi transmis unui reprezentant al unui serviciu de informații străin neclaificat încă de procurorii germani. Hanning este acuzat și de tentativă de trădare.
Redactoarea-șefă a DW pe chestiuni politice a descris cazul drept "cel mai mare scandal de spionaj al secolului din Germania, care se desfășoară în timp real". Ambii suspecți se vor prezenta în fața unui judecător marţi și miercuri.
Context
Pe scurt: fostul șef al serviciilor secrete germane a fost arestat pentru că s-ar fi vândut cu documente clasificate unui alt stat sau agent.
- BND (Bundesnachrichtendienst) este agenția de informații externe a Germaniei, echivalentul CIA american – colectează informații din străinătate.
- Spionajul și trădarea sunt infracțiuni grave care pun în pericol securitatea națională: serviciile secrete îşi protejează documente pentru că dezvăluirea lor poate expune agenți, surse sau strategii.
- Manfred D. a putut accesa aceste documente pentru că lucra la niveluri înalte ale agenției; complicitatea lui cu Hanning s-a întins pe mai de un deceniu.
- Faptul că un fost director de servicii secrete face schimb de informații clasificate cu puteri străine este considerat una dintre cele mai grave breşe de siguranță.
De ce contează: cazul demonstrează vulnerabilitatea sistemelor de informații chiar și în state cu instituții consolidate, și ridică întrebări asupra măsurilor de control intern și securității documentelor.