Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut cu 3,4 puncte în septembrie, ajungând la 42,9 puncte, pe fondul unor anticipaţii ușor mai optimiste privind evoluţia economiei. Cu toate acestea, indicatorul rămâne sub pragul neutru de 50 de puncte de 26 de luni consecutiv, semn că pesimismul domină rândul analiştilor.

Componenta care evaluează condiţiile actuale a crescut moderat cu 1,1 puncte, la 38 de puncte, în timp ce anticipaţiile pentru următoarele 12 luni au urcat mai puternic cu 4,6 puncte, până la 45,4 puncte.

Perspectivele rămân extrem de fragile. Analiştii CFA estimează o creştere a PIB de doar 0,1% pentru 2026 și semnalează riscul unei recesiuni. Deficitul bugetar anticipat a fost revizuit ușor în scădere, la 5,5% din PIB.

Pe piața valutară, 96% dintre participanţii la sondaj anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Estimarea medie pentru curs este de 5,39 lei/euro la orizont de 12 luni, iar pentru șase luni de 5,32 lei/euro.

Inflaţia aşteptată pentru octombrie 2027 a scăzut faţă de sondajul anterior, la 5,77%, iar 54% dintre respondenţi speră la o reducere a acesteia.

Pe piaţa imobiliară, 48% din analişti anticipează stagnarea preţurilor locuinţelor în următoarele 12 luni, 33% cred în scăderi, iar doar 19% în creşteri. În acelaşi timp, 59% consideră că preţurile actuale sunt supraevaluate.

Context

Pe scurt: Analiştii români aşteptează o economie foarte lentă, cu creştere minimală şi menaţe de recesiune, iar leul va continua să se deprecieze.

  • Indicatorul de încredere măsoară optimismul analiştilor asupra evoluţiei economiei. Valoarea de 50 de puncte este considerată neutră; sub 50 indică pesimism. Cum este la 42,9 puncte, analiştii sunt îngrijorați, deşi situația s-a îmbunătățit ușor.
  • Creşterea de 0,1% a PIB este extrem de slabă – reprezintă o economie practic stagnantă, prea mic pentru a genera locuri de muncă noi sau creştere reală a veniturilor.
  • Deprecierea leului (estimată la 5,39 lei/euro) reflectă pierderea de valoare a monedei naţionale faţă de euro; acest lucru face importurile mai scumpe pentru români.
  • Deficitul de 5,5% din PIB înseamnă că statul cheltuiește semnificativ mai mult decât încasează; aceasta nu este sustenabil pe termen lung.

De ce contează: Prognozele modeste ale analiştilor afectează deciziile investitorilor și consumatorilor – cu aşteptări atât de reduse, companiile vor fi reticente să investească, iar oamenii vor rezista la cheltuieli, ceea ce poate perpetua stagnarea economică.