Producția locală de medicamente se confruntă cu lipsa unei strategii naționale, deși România dispune deja de o bază industrială solidă: aproximativ 50 de fabrici, dintre care 20 sunt unități mari, cu linii de producție complete.

Reprezentanții acestor companii — Zentiva, Terapia Cluj, Ropharma și altele — au subliniat la conferința ZF Health & Pharma Summit că au know-how și doresc să continue investițiile, dar au nevoie de predictibilitate și măsuri care să lege sprijinul de realizarea de investiții.

Două propuneri concrete au fost discutate: exceptarea plății clawback (o taxă asupra profiturilor) în schimbul investițiilor în capacități de producție locală, și scheme de ajutor de stat dedicate acestui sector strategic.

Contextul european joacă în favoarea României. După crizele din ultimii ani, Uniunea Europeană caută să reducă dependența de importuri și să dezvolte hub-uri de producție pentru medicamente critice. România ar putea beneficia dacă ar avea o viziune clară.

Producătorii nu cer neapărat subvenții directe, ci o recunoaștere a rolului strategic al industriei și stabilitate legislativă pentru a putea planifica investiții pe termen lung.

Context

Pe scurt: Fabricile românești de medicamente vor investiții și o strategie de susținere, nu neapărat ajutor financiar direct, ci condiții stabile și măsuri care leagă sprijinul de performanță.

  • Clawback este o taxă pe profiturile companiilor farmaceutice; producătorii propun să-și poată deduce investițiile în producție din această obligație.
  • Reshoring înseamnă relocarea producției înapoi în Europa, după dependența de importuri din Asia — o tendință care se accelerează post-pandemie.
  • Predictibilitate fiscală și legislativă = oamenii de afaceri au nevoie să știe ce reguli vor fi în urmează ani, pentru a planifica investiții.
  • România are avantaje (forță de muncă calificată, centre universitare, tradiție), dar le-ar putea pierde fără o viziune clară.

De ce contează: O industrie farmaceutică locală mai puternică ar reduce dependența de importuri, ar crea mai multe locuri de muncă și ar putea atrage investiții europene în contextul în care UE caută să-și securizeze lanțurile de aprovizionare cu medicamente esențiale.