România se confruntă cu o divergență rarăîntre două tipuri de inflație în august: inflația de consum a coborât la 6,2%, dar indicele prețurilor producției industriale a urcat la 11,8% anual.

Divergența nu e întâmplătoare. Inflația de consum scade pentru că iese din calcul efectul majorării TVA și liberalizării tarifelor la energie din vara 2025. Prețurile industriale, în schimb, nu beneficiază de acest efect statistic și arată costurile reale din amonte, care accelerează — doar într-o lună, din iulie în august, au crescut cu 2,1%.

Epicentrul creșterii sunt rafinăriile. Prețurile produselor obținute din prelucrarea țițeiului au urcat cu 68,6% anual și cu 13,3% doar în august. România a plătit mai scump nu doar petrolul brut, ci și transformarea lui în motorină — marjele europene de rafinare au atins niveluri record, iar leul s-a depreciat în același timp.

Energetic a fost și cel de-al doilea motor. Producția și furnizarea de electricitate, căldură și gaze s-au scumpit cu 14,95% anual. Pe lângă aceștia, chimicalele și produsele din cauciuc și mase plastice au urcat cu peste 15% anual — materii prime care intră în ambalaje, îngrășăminte și materiale de construcții.

În rest, industria pare obosită. Alimentara s-a scumpit cu doar 3,8% anual, metalurgia a ieftinit cu 1,8%, iar farmaceuticele au stat pe loc. Aceasta indică un șoc de ofertă, nu exces de cerere: costurile cresc acolo unde intră petrolul, nu acolo unde cresc comenzile.

Banca Națională a menținut dobânda de politică monetară la 6,50% și și-a revizuit în sus prognoza pentru inflație la 6,1% la finalul 2026.

Context

Pe scurt: Prețurile la fabrică cresc mult mai repede decât prețurile din magazine, semn că vor urma scumpiri mai târziu la cumpărături.

  • Indicele Prețurilor Producției Industriale (IPPI) măsoară costurile pe care fabricile le au pentru materii prime și energie. Diferit de prețurile din magazin, care includ și TVA.

  • Efectul de bază: Inflația de consum scade parțial pentru că anul trecut a fost o perioadă scumpă (majorări de taxe, liberalizări de tarife). Indicele industrial nu are această comparație favorabilă, deci arată creșterea reală.

  • Transmisia spre consum: Când fabricile scumpesc, costul ajunge la raft cu întârziere, prin transport, ambalaje și energie — motorina de la pompă era deja cu 34,6% mai scumpă decât anul trecut.

De ce contează: Dacă prețurile industriale rămân ridicate, inflația de consum poate să se recheme, anulând câștigurile din ultima lună. Banca Centrală nu poate relaxa ușor dobânzile dacă fabricile continuă să semnaleze presiuni de preț.