Institutul Național de Statistică a publicat datele semidefinitive pentru 2025. Produsul intern brut a fost de 1.929,9 miliarde de lei, în creștere de 0,8% față de 2024 în termeni reali. În termeni nominali, valoarea a fost revizuită în sus cu 0,7% comparativ cu estimarea provizorie.

Pe partea de producție, construcțiile au furnizat cea mai mare contribuție — singure 0,7 puncte procentuale din creșterea totală de 0,8%, cu o expansiune de 6,9%. Agricultura a adăugat 0,2 pp, informațiile și comunicațiile 0,3 pp. Industria a stagnat (volum 99,9%), comerțul și transporturile au scăzut ușor, iar serviciile profesionale au pierdut 4,1% din volum și au tras creșterea în jos cu 0,3 pp.

Pe partea cererii, investițiile au crescut 3,6% și au contribuit cu 0,9 pp — cea mai mare contribuție. Consumul gospodăriilor a avansat cu doar 0,5% (0,3 pp). Variația stocurilor a adăugat 0,4 pp — jumătate din întreaga creștere a anului. Exportul net a scăzut 0,4 pp.

Consumul administrațiilor publice a fost revizuit între categorii: volumul consumului individual de la 101% la 93,9%, iar cel colectiv de la 94,6% la 100,8%, dar contribuția totală rămâne negativ la aproximativ -0,4 pp.

Fără contribuția stocurilor, creșterea din 2025 ar fi fost de aproximativ 0,4%. Analiza arată o economie care a avansat pe investiții, cu consum îngheț și industrie pe loc — un tablou coerent cu ajustarea fiscală din acel an.

Context

  • Pe scurt: România a crescut economic cu doar 0,8% în 2025, o cifră care ascunde o economie fragilă în care sectorul construcțiilor trage aproape singur, iar stocurile (marfa netranzacționată) înlocuiesc consumul real.

  • Construcții vs. economie: Sector construcțiilor (șantiere) a crescut cu 6,9% și a oferit 87,5% din întreaga creștere economică. Aceasta sugerează boom-ul investițional în infrastructură, dar economia mai largă (industrie, comerț, servicii) a fost slabă.

  • Rolul stocurilor: Variația stocurilor a contribuit 0,4 pp din 0,8 pp de creștere. Stocurile sunt marfă produsă dar netranzacționată — poate semna oportunitate (se pregătesc pentru cerere viitoare), dar poate și că marfa nu se vinde. E componenta cea mai volatilă și impredictibilă a PIB.

  • Consum înghețat: Gospodăriile au cheltuit cu doar 0,5% mai mult, ceea ce e extrem de mic și arată o economie cu putere de cumpărare limitată.

  • De ce contează: O creștere susținută de construcții și stocuri, fără consum real sau industrie, nu poate fi transformată într-o traiectorie de dezvoltare durabilă. Semnalează riscuri pentru 2026.