Curtea Constituţională a României examinează miercuri sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan asupra Legii pentru modificarea decarbonizării sectorului energetic, transmisă de Parlament pentru promulgare pe 7 august.

Legea modifică mecanismul de retragere din exploatare a capacităţilor energetice pe bază de lignit şi huilă. Printre schimbări se numără condiţionarea scoaterii din funcţiune a unor capacităţi existente de instalarea unor "capacităţi energetice similare cu emisii reduse de carbon", plus excepţii la interdicţia noilor capacităţi pe cărbune.

Nicuşor Dan susţine că legea modifică substanţial cadrul juridic al decarbonizării şi afectează îndeplinirea obligaţiilor României în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, precum şi realizarea obiectivului constituţional de protecţie a mediului.

Preşedintele argumentează că, dacă condiţionarea introdusă nu are termeni suficient determinaţi şi garanţii juridice efective, măsura de reducere a impactului asupra mediului devine inefectivă. Sesizarea invocă articolele 35 şi 135 din Constituţie, care stabilesc un standard autonom de protecţie a mediului ce limitează marja legiuitorului în alegerea instrumentelor de realizare a acestei protecţii.

Context

Pe scurt: Preşedintele crede că noua lege slăbeşte protecţia mediului, fiindcă pune prea multe condiţii pentru retragerea centralelor pe cărbune şi nu garantează că se vor instala alternativele curate necesare.

  • Decarbonizare: procesul de reducere a emisiilor de CO₂ prin înlocuirea energiei din resurse poluante (cărbune) cu surse curate (vânt, soare).
  • Mecanismul de redresare şi rezilienţă (PNRR): program european prin care ţările primesc fonduri pentru reforme şi investiţii, sub condiţia îndeplinirii unor obiective, inclusiv decarbonizare.
  • Standard constituţional: principiu stabilit în Constituţie care obligă statul să protejeze mediul, indiferent de alte reglementări.
  • Condiţionare juridică: legea spune că o acţiune se poate face doar dacă alta este deja îndeplinită; preşedintele teme că aceasta din urmă nu are termen clar.

De ce contează: Dacă CCR îi dă dreptate preşedintelui, legea ar putea fi anulată, ceea ce ar relansa procesul de decarbonizare pe o cale mai strictă. Este o dispută între viteza tranziţiei energetice şi eficacitatea protecţiei mediului.