După o vară lentă, piața imobiliară din România arată semne de redresare. Vânzările de locuinţe revin treptat la nivelurile de la finele anului trecut, înainte ca majorarea taxelor şi impozitelor să lovească portofelele cumpărătorilor.

Ionuţ Anghelus, directorul general al Rokman Evolution Development Braşov, observă o schimbare importantă în comportamentul clienţilor. Aceştia sunt mult mai precauţi și analizează detaliat ce primesc pentru banii investiţi. Perioada de interacţiune dintre client şi dezvoltator s-a prelungit: mulţi aşteaptă câteva luni înainte de a lua decizia finală de cumpărare, dorind să vadă că proiectul avansează efectiv și că există finanţare.

Segmentul apartamentelor cu două camere rămâne motorul pieţei, reprezentând 70% din totalul vânzărilor. Aceasta reflectă cererea constantă a unui segment larg de cumpărători – cupluri fără copii, tineri profesionişti sau familii cu venituri medii.

Creşterea din ultimele trei luni sugerează o redresare graduală, dar comportamentul cumpărătorilor s-a schimbat durabil. După șocul fiscal din 2025, oamenii sunt mai preocupaţi să se asigure că investiţia lor va fi profitabilă şi sigură.

Context

Pe scurt: După o vară lentă, oamenii reiau cumpărarea de locuinţe, dar sunt mai atenţi cu alegerea decât înainte.

  • Majorarea taxelor din 2025 (TVA creat de la 19% la 21%, impozite pe dividende și alte măsuri) a scăzut puterea de cumpărare și a îngheţat piața pentru o vreme. Acum, pe măsură ce oamenii se obişnuiesc cu noul context, cumpărăturile revin.
  • Comportamentul cumpărătorilor s-a maturizat: în loc să cumpere impulsiv, clienţii astăzi verifică dacă dezvoltatorul are finanţare sigură, dacă proiectul avansează şi dacă sunt protejați împotriva falimentului vânzătorului.
  • Apartamentele cu două camere domină pentru că sunt accesibile: sunt destul de mari pentru a fi practice, dar destul de mici pentru a rămâne în bugetul unei majorităţi de cumpărători.

De ce contează: Piața imobiliară e un barometru al încrederii consumatorilor. Redresarea acesteia indică că oamenii reiau planurile de viață pe termen mediu – mutări, familii, investiţii – ceea ce semnalează o oarecare stabilizare a economiei după șocul fiscal.