Studenții care intră la Facultatea de Drept visează inițial să devină judecători, procurori, avocați sau notari. În realitate, lucrurile se arată altfel. Conform unui studiu empiric realizat de profesor Radu Rizoiu, cel mult unu din zece absolvenți ajunge într-o profesie juridică clasică. Restul se reorientează spre alte domenii.
Deiplomă de Drept deschide mai multe porți decât pare. Jurștii lucrează în aparatul Parlamentului și al Guvernului, ca experți parlamentari, consilieri juridici în companii private, și în numeroase alte funcții unde se aplică cunoștințele juridice. Aceste poziții nu necesită neapărat examene naționale de admitere.
Deși interesul pentru facultatea de Drept rămâne ridicat și locurile se ocupă cu mulți candidați, profesorii subliniază o responsabilitate importantă: să convingă studenții că studiul este în concordanță cu vocația lor, nu doar o cale pentru a obține o diplomă.
Unii tineri aspiră să schimbe sistemul prin politică, dar drumul către Parlament este lung și competitiv. Ajungerea în legislatură necesită timp, rețele și campanie electorală. O alternativă mai accesibilă este lucrul în aparatul parlamentar, unde se colaborează direct la elaborarea legilor.
Facultatea de Drept rămâne o alegere populară, dar traseul profesional real se dovedește adesea diferit de cel imaginat la început. Esențial este ca alegerea să se facă în funcție de aptitudini și interese personale, nu doar pe baza unei idei preconcepute.