Compania de stat QatarEnergy a încheiat joi un acord cu producătorul american Cheniere Energy pentru achiziționarea a patru milioane de tone de gaze naturale lichefiate (LNG) anual, cu livrări programate să înceapă în 2030 și să dureze până în 2054. Prețul va fi calculat în funcție de cotația la hubul american Henry Hub, la care se adaugă o taxă fixă.

Decizia vine după ce Iranul a bombardat în martie complexul Ras Laffan, principala instalație de producție a gazelor lichefiate din Qatar, avariind grav două linii de producție și eliminând aproximativ 17% din capacitatea de export a țării. Reparațiile vor dura aproximativ trei ani, conform ministrului Energiei din Qatar.

De la atac, Qatarul a invocat lunar clauza de forță majoră pentru contractele sale. Exporturile au scăzut drastic și niciun container de LNG nu mai poate traversa în mod obișnuit Strâmtoarea Ormuz din cauza restricțiilor de navigație. Acordul cu Cheniere sugerează că autoritățile din Qatar preiau în calcul scenariul că libertatea navigației prin această rută strategică nu va fi restabilită complet nici după reparații.

QatarEnergy a obținut la începutul octombrie un împrumut de trei miliarde de dolari de la bănci chineze și se află în negocieri avansate cu Venture Global pentru achiziționarea a încă trei milioane de tone de LNG anual. Companiile energetice americane beneficiază deja: acțiunile Cheniere au crescut cu 26% de la începutul conflictului, iar cele ale Venture Global cu 40%.

Context

Pe scurt: Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze din lume, cumpără gaze din America pentru a-și păstra clienții internaționali după ce propriile instalații au fost avariate și rutele maritime blocate.

  • GNL (Gaze Naturale Lichefiate): gaze naturale răcite la -160°C pentru a putea fi transportate pe nave. Ocupă mult mai puțin spațiu decât sub formă gazoasă și permite transport pe distanțe lungi.
  • Strâmtoarea Ormuz: canalul maritim prin care trece 90% din LNG-ul din Golf. Blocarea sa nu lasă Qatar cu rute alternative pentru exporturi.
  • Clauza de forță majoră: dispoziție din contract care eliberează vânzătorul de obligații atunci când se întâmplă evenimente necontrolabile (atacuri, dezastre naturale). Qatar o invocă pentru a explica de ce nu-și îndeplinește contractele obișnuite.
  • Henry Hub: punctul de referință pentru prețurile gazelor naturale în America, asemeni unui "spot" pentru gaze.

De ce contează: Acordul reflectă reconfigurarea pieței mondiale de energie datorită conflictului din Golf și consolidează pozițiile exportatorilor americani ca furnizori de urgență pentru clienții tradiționali.