România a fost marți seară la limita unui colaps al rețelei electrice, după ce o avarie la o linie de 400 kV a oprit centrala pe gaze de 860 MW de la Brazi, tocmai când consumul se apropia de 8.000 MW și reactoarele de la Cernavodă rămâneau offline.

Defecțiunea s-a produs între orele 16:09 și 16:19. Ieșirea brută din sistem a reprezentat 10% din producția națională, exact la momentul vârfului de consum al serii.

Sistemul a rămas stabil, fără declanșarea unui blackout generalizat, datorită unei combinații de factori. Energia eoliană a fost cea mai importantă: cu vânt puternic, producția din sursele eoliene a atins aproximativ 3.000 MW (40% din generare internă). Hidroelectrica a crescut descărcările din lacuri cu 200-300 MW. Noua centrală de la Mintia, încă în teste, a injectat în rețea circa 600 MW, iar importurile transfrontaliere au ajuns la 1.200-1.300 MW.

Analiștii explică că fără contribuția masivă a vântului, deficitul ar fi atins aproximativ 4.000 MW — la limita teoretică a capacității de import a României. În acel caz, Dispeceratul Energetic Național ar fi trebuit să activeze restricții de consum, în special în industrie.

Transelectrica a anunțat că centrala de la Brazi ar trebui funcțională complet pe 5 noiembrie la ora 01:00.

Context

Pe scurt: România a scăpat de o întrerupere generalizată a curentului, dar doar din fericire — pentru că a bătut puternic vântul și au intrat în funcție noi surse de energie.

  • Ce s-a întâmplat: O defecțiune tehnică a unei linii electrice importante a scos din funcțiune brusc o centrală termică de dimensiuni mari (860 MW = capacitate de a alimenta o populație mare). Sistemul energetic al României produce și consumă electricity în echilibru constant, iar pierderea unei surse mari provoacă dezechilibru.

  • Cum s-a compensat: În loc ca sistemul să se prăbușească (blackout), alte surse și măsuri au redresat situația: vântul a mișcat turbinele eoliene și a produs mai mult, lacurile au fost descărcate rapid, o nouă centrală în teste a contribuit, iar țara a importat electricitate de la vecini. Dacă n-ar fi fost vântul, România nu ar fi putut compensa din alte surse și ar fi trebuit să taie curentul la fabrici.

  • De ce contează: Situații ca aceasta sunt rare și periculoase. România nu a mai avut o pană totală a rețelei de 50 de ani. Pe fondul unui parc energetic sub presiune (reactoare oprite, căldură extremă datorată climatei), sistemul devine fragil — depinde tot mai mult de vântul și de ploaie, lucru nedorit într-o țară industrializată.