România se află în faza finală de selecție pentru un proiect strategic de AI Gigafactory, a anunțat vineri ministrul Finanțelor Alexandru Nazare la Summit Concordia 2026.

După aproape un an de muncă coordonată, ministerele Finanțelor și Energiei au două oferte concrete și speră să finalizeze procedura cu un anunț pozitiv până la finalul anului. Procesul a avansat în paralel cu evaluarea Comisiei Europene fără să existe decalaje.

Proiectul Black Sea AI Gigafactory va include resurse de calcul de mare capacitate, esențiale pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială și dezvoltarea aplicațiilor industriale. Se caută un lider de consorțiu cu experiență în proiecte tehnologice de amploare, soliditate financiară și capacitate de coordonare internațională.

Faza inițială va necesita minimum 20.000 de GPU-uri sau acceleratoare AI echivalente. Comisia Europeană a lansat în iulie apelul pentru până la șapte AI Gigafactories pe continent, cu finanțare de până la 10 miliarde de euro din fonduri europene și naționale, în paralel cu investiții private estimate la minimum 20 de miliarde de euro.

Optsprezece state membre au semnat acordul comun de achiziție, iar evaluarea proiectelor și deciziile de finanțare sunt așteptate la începutul anului 2027. Construcția ar urma să înceapă în cursul anului și primele centre să devină operaționale în cel mult 18 luni.

Context

Pe scurt: România este în competiție pentru a găzdui o fabrica uriaşă de calcul pentru inteligență artificială, cu anunț de decizie până în decembrie.

  • AI Gigafactory este o facilitate de calcul de mare capacitate cu procesoare dedicate inteligenței artificiale, centre de date eficiente energetic și servicii cloud, destinată să antreneze modele AI avansate și să ofere resurse companiilor, universităților și autorităților publice.

  • Black Sea AI Gigafactory este inițiativa României de a atrage acest proiect strategic, cu scopul de a consolida poziția țării în ecosistemul european de IA și de a transforma regiunea Mării Negre într-un pol de calcul de nouă generație.

  • Finanțarea combină fonduri europene și naționale (até 10 miliarde euro) cu investiții private (minimum 20 miliarde euro), pentru un efort total de peste 30 de miliarde euro pe continent.

  • Procesul de selecție este preliminar – autoritățile caută parteneri cu experiență și capacitate financiară, dar designul tehnic final și structura investițiilor se vor defini mai târziu.

De ce contează: dacă România câștigă proiectul, ar primi o investiție masivă în infrastructură digitală, locuri de muncă calificată și poziție regională ca hub de tehnologie de vârf, reducând în același timp dependența Europei de calculul din afara Uniunii.