România deţine cea mai mare pondere de credite în valută din regiune — 30% din totalul creditelor, departe de Cehia (20%) şi Polonia (15%). Situaţia e şi mai accentuată pe segmentul corporate: jumătate din soldul creditelor acordate companiilor, adică circa 20 de miliarde de euro, e în monedă străină.
Problemă majoră: doar o treime din firmele cu credite în valută au venituri în euro sau dolari, conform Băncii Naționale. Restul de două treimi — aproximativ 13 miliarde de euro — au venituri în lei și sunt extrem vulnerabile la o depreciere a monedei naționale.
BNR avertizează că menţinerea unei ponderi ridicate a finanţării în valută amplifică vulnerabilităţile la riscul valutar, mai ales în caz de şocuri adverse. Analiştii economici reamintesc lecţia crizei din 2009, când ponderea creditelor în valută urcă la 60% și contribui la o spirală de crize în sectorul bancar, economie și finanţe publice.
Riscurile actuale sunt alimentate de dobânzi mai mici la valută decât la lei. Dacă cursul valutar creşte semnificativ, firmele cu venituri în lei vor avea mari dificultăţi la rambursare. În plus, dacă leul se deprecia, BNR ar fi forţată să majoreze dobânda pentru a controla inflaţia importată, apărând probleme și la creditele în lei.
Expunerile la riscul valutar necesită o monitorizare mai strictă, spun specialiştii BNR. Capacitatea companiilor de a absorbi şocuri şi existenţa unor instrumente de hedging sunt factori critici pe care departamentele de risc ale băncilor ar trebui să-i evalueze mai atent.