Raportul SeeNext relevă o problemă fundamentală pentru România: avem în locul hardware și rețele, dar nu și comportamentul și competențele necesare pentru a le exploata.

Accesul la internet în gospodării ajunge la 95,5% — peste media UE — iar școlile sunt dotate cu 10,6 calculatoare la fiecare 10 elevi, depășind standardul european. Totuși, România obține doar 53 de puncte la Human-Centered Digitisation Index, sub Serbia (64 puncte) și Bulgaria (59 puncte).

Problema e că puțini români transformă acest acces în utilizare reală. Doar 11,1% au competențe digitale peste nivel de bază, în timp ce o treime din cetățenii UE le posedă. La educație online, doar 11% au urmat cursuri digitale, comparativ cu o treime din UE. România clasează pe ultimul loc la interacțiunea cu statul online: numai 24% dintre români folosesc servicii digitale ale administrației, față de 71,9% în UE.

Sănătatea este cel mai slab domeniu. Deși infrastructura e disponibilă, doar 9% din români se programează online la medic (media UE: 40%) și doar 4% folosesc alte servicii medicale digitale fără deplasare fizică.

Sectorul privat merge mai bine: 60% din români fac cumpărături online, dar internet banking e folosit de doar 31%, versus 70% în UE. SeeNext concluzionează că obstaculul nu e hardware, ci politicile de dezvoltare a competențelor digitale și ecosistemele integrate care să transforme oamenii în utilizatori efectivi.

Context

Pe scurt: România are rețele și calculatoare, dar românii nu le folosesc, ceea ce anulează avantajul infrastructurii bune.

  • Human-Centered Digitisation Index — indice internațional care măsoară nu doar accesul la tehnologie, ci și capacitatea reală a oamenilor de a o folosi pentru a-și îmbunătăți viața și a accesa servicii.
  • Competențe digitale — abilități de bază și avansate în utilizarea computerelor, internetului și software-ului; România are o populație mai puțin instruită în aceste domenii decât media europeană.
  • Ecosistem digital integrat — sisteme care funcționează împreună ușor (ex. un portal de stat unde poți face totul cu un singur cont), nu "insule" de succes izolate.
  • e-health, e-banking, e-commerce — servicii medicale, bancare și de cumpărături pe internet; în România, adopția lor rămâne mult sub media UE.

De ce contează: investițiile în fibră și calculatoare nu produc rezultate dacă oamenii nu sunt pregătiți și încrezători să le folosească. România risipă potenţial și rămâne în urma vecinilor, chiar cu infrastructură mai bună.