România s-a situat pe locul 8 în Uniunea Europeană la creșterea prețurilor producției industriale în septembrie 2026, cu un avans de 3,1% comparativ cu luna precedentă, conform datelor Eurostat publicate joi.

Bulgaria a condus clasamentul cu 4,6%, urmată de Lituania (4,2%), Grecia și Spania (ambele 3,9%), Danemarca și Italia (3,6%), și Suedia (3,5%). România s-a plasat alături de Croația, ambele cu 3,1%.

În medie, prețurile în UE au crescut cu 2,6%, iar în zona euro cu 2,5%. Factorul principal a fost scumpirea energiei cu 7,7%, însoțită de avansuri mici ale bunurilor de capital (0,1%), bunurilor intermediare (0,2%), și bunurilor de consum (0,2%).

Raportat la septembrie 2025, România a înregistrat o creștere anuală de 14,9%, mai mare decât avansul din august (12,5%). Conform Institutului Național de Statistică, creșterea anuală agregată a fost de 13,8%, cu cea mai mare volatilitate pe piața internă (14,82%).

Pe sectoare, energia electrică și termică s-au scumpit cel mai mult (17,73% anual), urmată de industria extractivă (22,4%) și distribuția apei (14,70%). Bunurile intermediare s-au apreciat cu 11,92%, bunurile de capital cu 6,09%, iar bunurile de consum curent cu 5,75%.

Context

Pe scurt: Producătorii industriali și-au majorat prețurile mai rapid decât media europeană, semn că costurile de producție în România au crescut semnificativ.

  • Prețurile producției industriale sunt indicele care măsoară cum se schimbă costurile la care fabricanții vând bunuri — nu e inflația la cumpărător, ci cum cresc cheltuielile din fabrică.
  • Energia a fost motorul principal — scumpetea cu 7,7% în UE și cu 30% anual (de-a lungul unui an), explicând cea mai mare parte a saltului.
  • România pe locul 8 semnifică o presiune inflaționistă mai mare decât media, ceea ce poate trece mai departe în lanțul economic — producători scumpi înseamnă prețuri mai mari la raft și pentru consumatori.
  • Comparația anuală (14,9%) e mult mai mare decât cea lunară (3,1%), arătând că majorările s-au acumulat de-a lungul anului, nu au fost abrupte.

De ce contează: Prețuri mai ridicate la producție afectează marja de profit a companiilor și, în timp, prețurile finale pentru consumatori. În plus, semnalează presiuni inflaționist persistente în economie.