România a plătit în perioada 1 ianuarie 2021 – 1 octombrie 2025 un total de 5 miliarde de lei (aproape 1 miliard de euro) către bugetul Uniunii Europene pentru deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate, arată o analiză Deloitte.

Statul a contribuit 568 de milioane de lei în 2021, 967 de milioane în 2022, 1,07 miliarde în 2023 și 1,31 miliarde în 2024. În primele zece luni ale acestui an, suma a fost de 1,12 miliarde de lei.

Mecanismul de plată funcționează prin aplicarea unei rate uniforme de 0,80 euro pe kilogram de plastic nereciclat. În medie, la nivelul UE, din 35,9 kg de ambalaje de plastic generate pe locuitor anual, doar 15,3 kg sunt reciclate, cu o rată de reciclare de 42,4%.

Analiza Deloitte evidențiază că eficiența sistemului de colectare și reciclare din România are probleme serioase. Accesul la colectarea separată este adesea doar formal, deșeurile sunt amestecate după ridicare, iar trasabilitatea materialului de la sursă până la instalația de reciclare nu este garantată. Fără date coerente și verificabile privind cantitățile colectate, sortate și reciclate, raportarea poate arăta activitate fără a demonstra rezultate reale.

Especialiștii recomandă concentrarea pe trei direcții: colectare separată eficientă și regulată, trasabilitate completă a deșeului și coordonare între producători, autoritățile locale, operatori de salubritate și reciclatori.

Context

Pe scurt: România plătește zeci de milioane de euro anual UE pentru că nu reciclează suficient plastic, deoarece sistemul de colectare și reciclare nu funcționează eficient.

  • Taxa pe plastic nereciclat: Statele membre UE plătesc o contribuție calculată pe baza kilogramelor de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate. Pentru fiecare kg nereciclat, taxa e de 0,80 euro. Cu cât mai mult plastic rămâne nereciclat, cu atât mai mare e plata.

  • Problemele sistemului românesc: Colectarea separată există oficial (pubele colorate, săcuri), dar deșeurile sunt adesea amestecate la transport, iar cetățenii nu primesc instrucții clare. Legătura între cantitatea colectată și cea efectiv reciclată nu e transparentă.

  • Impact pe companii: Producătorii de ambalaje trebuie să reducă greutatea ambalajelor, să folosească materiale mai ușor de reciclat și să urmărească traseul complet al deșeului pentru a îndeplini obligațiile de responsabilitate extinsă.

De ce contează: Aproape 1 miliard de euro în cinci ani e bani care ar putea fi investiți în educație, sănătate sau infrastructură. Taxa e dovada că sistemul de reciclare nu funcționează și că investițiile în colectare, sortare și reciclare sunt vitale pentru a reduce plata.