În octombrie 2026, România s-a confruntat cu o suprapunere de trei indicatori negativi: deprecierea leului la 5,35 lei pentru un euro, creșterea costurilor la care statul se împrumută și o scădere a deținerilor nerezidenților de titluri de stat.

Randamentele obligațiunilor guvernamentale cu maturitate de 10 ani au crescut la 7,14%, cu vârfuri pe durata zilei de 7,22%. După o corecție de scurtă durată în prima jumătate a lunii octombrie, în urma deciziei S&P de menținere a ratingului suveran, cursurile au redevenit volatile și au crescut din nou în ultimele zile ale lunii.

Moneda națională s-a depreciat cu 1,36% în primele trei săptămâni ale lunii, câștigând euro 7,18 bani. Banca Națională a intervenit pentru a limita fluctuații mai ample, o practică adopată de-a lungul timpului pentru a proteja o economie cu importuri intensive, unde o depreciere semnificativă ar crește rapid costurile bunurilor importate.

Pondera investitorilor străini în deținerile de titluri de stat românești a scăzut la 16,7% în iulie 2026, de la 19,5% la începutul anului și 24–25% în 2024. Incertitudinea politică și riscul legat de deficitul bugetar au determinat piețele să ceară o primă de risc mai mare.

Economistul-șef al ING Bank, Valentin Tătaru, subliniază că România se confruntă cu un compromis dificil: fie să permită o depreciere nominală mai mare și să importe inflație suplimentară, fie să limiteze deprecierea și să accepte o deteriorare treptată a competitivității costurilor. Ajustarea economică necesară a fost redirecționată către o apreciere reală și un deficit mai mare al contului curent.

Context

Pe scurt: România se confruntă cu creșterea costurilor la care se împrumută pe piața internațională și o slăbire a monedei naționale, semne care indică o încredere scăzută a investitorilor străini.

  • Prima de risc: este costul suplimentar pe care o țară trebuie să-l plătească la împrumuturi pe piață internațională. Cu cât țara e percepută ca mai riscantă (din cauza deficitelor bugetare, instabilității politice sau altor factori), cu atât mai mare e prima.

  • Depreciere valutară: leul devine mai slab față de euro, ceea ce înseamnă că trebuie mai mulți lei pentru a cumpăra aceeași cantitate de valută străină. Pentru o economie care importă mult, aceasta mărește prețurile bunurilor din străinătate.

  • Obligațiuni de stat: sunt împrumuturi pe care le dă statul investitorilor. Randamentul (dobânda) crește atunci când investitorii cer o compensație mai mare pentru riscul de a împrumuta bani unei țări.

  • Nerezidenți: investitori din alte țări care dețin titluri de stat românești. Plecarea lor din piață semnalează pierderea încrederii în titlurile României.

De ce contează: Dobânzile mai mari înseamnă că statul cheltuiește mai mulți bani pentru a-și finança datoriile, iar leul mai slab face mai scump orice import de bunuri și materii prime, presând inflația.