Pentru al patrulea an consecutiv, mai multe persoane s-au stabilit în România decât au emigrat din țară, conform datelor Institutului Național de Statistică și analizei Monitorului Social (proiect al Fundației Friedrich Ebert).
Soldul migratoriu pozitiv a crescut în 2022 la 97.114 persoane, apoi a fost de 66.065 în 2023, 48.716 în 2024 și 66.920 în 2025. În total, perioada 2022–2025 a adus aproximativ 280.000 de locuitori în plus datorită imigrației.
Data din 2024 arată că doi din trei imigranți de lungă durată (184.700 din 287.000) au fost cetățeni români reveniți în țară. Migrația temporară (șederi sub 12 luni) precedează de obicei migrația definitivă, care se produce la ani după sosire, când migrantul și-a stabilizat viața și uneori a dobândit cetățenia țării de destinație.
Alți imigranți provin din Ucraina (13% din total, după declanșarea războiului), Nepal (15.000) și Sri Lanka (7.000). Printre destinațiile de unde se întorc definitiv, figurează Germania, Canada, Italia și Spania – locuri unde românii emigraseră masiv după 1990.
Context
-
Pe scurt: După decenii de emigrație, România acum primește mai mulți oameni decât pierde, și jumătate din aceștia sunt români care se reîntorc.
-
Migrația de lungă durată se numește astfel dacă depășește 12 luni și nu obligă la stabilire definitivă. Migrația definitivă se petrece la ani după sosire, când persoana și-a construit o nouă viață – se mută locul de domiciliu oficial și uneori se naturalizează.
-
Fenomenul reflectă o revenire a diasporei: români care au lucrat în Occident se întorcă în țară odată cu vârsta și stabilitatea financiară, adesea cu capital și experiență.
-
De ce contează: Acest trend schimbă demografia și economia României. Întoarcerea diasporei poate aduce capital, calificare și consump, dar pune și presiune pe piața muncii și infrastructură.