România ocupă din nou locul ultim în Uniunea Europeană la creditarea populaţiei, cu o pondere de doar 11% a creditelor retail în PIB, conform datelor Băncii Naţionale din prima jumătate a anului 2026.
Situaţia financiară a românilor e inversă faţă de media europeană. Depozitele populaţiei au depășit 400 de miliarde de lei, în timp ce creditele acordate de bănci către persoane fizice se ridică la aproximativ 200 de miliarde de lei. Diferenţa de peste 200 de miliarde de lei arată că românii creditează efectiv băncile prin depozite, nu invers.
Comparaţia cu alte ţări membre e elocventă. Grecia are 15%, Ungaria şi Letonia 16%, Polonia 28%, iar Bulgaria 25%. La cealaltă extremă, Suedia depășește 100%, Danemarca ajunge la 85%, Ţările de Jos la 55%, Franţa la 52% și Finlanda la 51%.
Austria și Italia, care au bănci importante în România, raportează ponderi de 48%, respectiv 30% — mult peste nivelul local.
Intermediera financiară redusă din România reflectă o schimbare comportamentală după criza din 2008-2009. Înainte de criză, frenezia creditării făcuse ca românii să fie net datori băncilor. Astăzi, comportamentul de consum e mult mai prudenţ.
Băncile locale depind în principal de depozitele persoanelor fizice pentru finanţare, după ce au pierdut liniile de credit de la băncile-mamă. Aproximativ 87% din finanţările populaţiei provin de la instituţiile de credit, nu din alte surse.