România continuă să fie pe ultimul loc în Uniunea Europeană la creditarea populației. Conform datelor BNR din primul trimestru al anului, creditele acordate cetățenilor reprezintă doar 11% din PIB — cel mai scăzut procent din UE.
Comparat cu alte state membre, diferența e semnificativă. Grecia are 15%, Ungaria și Letonia 16% fiecare, iar Polonia ajunge la 28% și Bulgaria la 25%. La polul opus, Suedia creditează 103% din PIB, Danemarca 85%, Țările de Jos 55%, iar Franța și Finlanda în jurul a 50%.
Problema e amplificată de dezechilibrul dintre depozite și credite. Românii au depus în bănci peste 400 miliarde lei, iar creditele acordate sectorului retail nu depășesc 200 miliarde lei — jumătate din cât economisesc. Practic, cetățenii finanțează instituțiile de credit mai mult decât se împrumută.
Această intermediere financiară scăzută e considerată una dintre problemele importante ale economiei românești. Lipsa creditării frânează consumul și investițiile private, limiting potențialul de creștere economică. Bancherii invocă prea des lipsa cererii, dar datele arată că oamenii preferă să economisească decât să se îndatoreze — posibil din cauza unor rate de dobândă ridicate sau a unei încrederi reduse în sistem.