România atrage investiții străine din ce în ce mai sofisticate. Studiul EY Attractiveness Survey 2026 arată că țara trece de la modelul tradiţional de producție eficientă din punct de vedere al costurilor către o propunere hibridă, care combină fabricile existente cu serviciile pentru afaceri, cercetare-dezvoltare, infrastructură digitală și proiecte intensive în tehnologie.
Numărul proiectelor de investiții străine directe a crescut în 2025 la 109, cu 16% mai mult decât anul anterior, în timp ce media europeană a scăzut cu 7%. Locurile de muncă create au urcat cu 39%, la 5.710 de posturi.
Motivațiile investitorilor se schimbă. Accesul la piețe și clienți noi rămâne prioritatea (44%), dar condițiile fiscale (39%), noile tehnologii (37%) și accesul la competențe (37%) avansează rapid. Costurile reduse ale forței de muncă cad pe poziția patru, cu doar 27%.
Operațiunile planificate includ servicii suport pentru afaceri (41%), producție (34%), cercetare-dezvoltare (29%) și logistică (27%).
Totuși, intenţiile nu devin automat proiecte concrete. Investitorii plănuiau să orienteze 52% din capitalul lor către servicii suport, dar acestea au reprezentat doar 17% din investiții effective. În cercetare-dezvoltare, decalajul a fost și mai mare: 41% intenții versus 8% realizări.
Studiul atribuie această diferență impredictibilității politicilor publice, infrastructurii deficitare, subfinanțării și barierelor de implementare. Producția convențională rămâne mai ușor de executat decât investițiile complexe pe termen lung.
România are deja o bază industrială diversificată, cu sectoare precum vehicule și electronică. Pasul următor este dezvoltarea funcțiilor cu valoare adăugată mare—inginerie, cercetare, software—folosind această platformă existentă, nu doar expandând asamblarea ieftină.