România s-a integrat în noua strategie europeană de securitate economică, care presupune accelerarea extracției de materii prime critice pentru a reduce dependența de China. Autoritățile au adoptat modificările legislative necesare, inclusiv adaptările la Regulamentul european CRMA și schimbări ale Legii minelor.

Ministerul Economiei a redactat strategii pentru exploatarea resurselor critice prezente pe teritoriul național: grafit, cupru, magneziu, titan, litiu, wolfram, bismut, galiu, germeniu și pământuri rare.

Proiectele principale în derulare:

Grafitul de la Baia de Fier (Gorj): Derulat de Salrom, cu o investiție de peste 198 de milioane de euro. Proiectul figurează în Lista Proiectelor Strategice ale Uniunii Europene și vizează producția de cel puțin 15.000 de tone anual de grafit de înaltă puritate pentru baterii de vehicule electrice. Exploatarea comercială este programată pentru 2028.

Cuprul de la Roșia Poieni (Abrud): Zăcământul dețin circa 60% din rezervele naționale de cupru. Cupru Min Abrud extrage anual 40.000 de tone de concentrat cupros, iar în viitor urmează construcția unei uzine metalurgice dedicate.

Alte inițiative private majore includ producția de magneziu metalic (30.000 de tone anual până în 2030), proiectul minier de cupru Rovina (20.000 de tone pe an din 2027) și reciclarea bateriilor litiu-ion.

Ministerul derulează, din 2026, Programul Geologic Național pentru cartografierea zonelor cu potențial de resurse critice din Carpații Orientali și Apuseni, folosind date geologice din epoca comunistă.

Context

Pe scurt: Europa are urgent nevoie de materii prime critice pentru baterii, panouri solare și alte tehnologii verzi, iar România deține zăcăminte semnificative care pot acoperi o parte din deficit.

  • Materiile prime critice sunt elemente chimice și metale esențiale pentru tehnologiile verzi și industria de apărare (baterii, turbine eoliene, panouri solare). China controlează cea mai mare parte din extracția și rafinarea acestora.
  • Monopolul Chinei asupra aprovizionării creează riscul unei noi forme de dependență economică pentru Europa, mai grave decât cea energetică, dacă aprovizionarea se blochează.
  • Strategia europeană CRMA (Critical Raw Materials Act) obligă statele membre să asigure lanțuri de aprovizionare cu materii prime critice în interiorul UE pentru a reduce vulnerabilitatea.
  • România are avantaj geografic și geologic: în subsolul și deșeurile industriale istorice găzduiește rezerve semnificative de grafit, cupru și alte metale critice, fără nevoia unei explorări de la zero.

De ce contează: securitatea aprovizionării europene cu materii prime critice determină viitorul industriei auto, energetic și tehnologic. Orice blocaj paralizează producția de mașini electrice, turbine eoliene și sisteme de stocare a energiei. Pentru România, deschiderea acestor piețe critice înseamnă atragerea investițiilor majore și crearea de locuri de muncă.