Parlamentul European solicită o majorare cu 10% a bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, de la 2.000 la 2.200 de miliarde de euro. Pentru România, aceasta se traduce printr-o creștere a fondurilor europene alocate de la 60 la 66 de miliarde de euro.

Europarlamentarul român Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE pentru acest buget, a declarat că, spre deosebire de propunerea Comisiei Europene, Parlamentul European cere ca toți banii să fie alocați beneficiarilor. Poziția PE prevede creșteri de 47% pentru agricultură și 35% pentru Politica de Coeziune.

Pentru a finanța această expansiune bugetară, Mureșan propune trei noi surse de venit: taxa pe giganții digitali (tech companies cu acces la 450 de milioane de cetățeni europeni, inclusiv companiile lui Elon Musk, Mark Zuckerberg și Jeff Bezos), taxa pe pariurile și jocurile de noroc online, și o sursă de venit din profiturile cu criptomonede.

Mureșan a criticat statele UE care cer reduceri ale bugetului, argumentând că provocările europene în securitate și apărare necesită alocări mai mari, nu mai mici. O abordare națională a problemelor ar fi mai costisitoare decât o soluție comună la nivel european, a susținut el.

Context

Pe scurt: Parlamentul European propune să mărească bugetul UE pentru următorii 7 ani și să taxeze companiile tech mari pentru a finança creșterea, inclusiv proiecte în România.

  • Bugetul multianual al UE este planul de cheltuieli pe termen lung (7 ani) al Uniunii, folosit pentru agricultura, coeziune regionala, cercetare și securitate. Creșterea cu 10% înseamnă mai mulți bani disponibili pentru toate aceste domenii.
  • Giganții tech (Tesla, Meta, Amazon) generează venituri uriașe în Europa, dar plătesc taxe reduse. Ideea din propunere este că aceștia ar trebui să contribuie mai mult la bugetul UE, similar cum fac statele membre.
  • Sursele noi de venit (taxe pe tech, jocuri online, crypto) ar putea genera fonduri fără ca statele membre să majoreze contribuția lor — care ar fi nepopulară și dificilă, având în vedere deficitele bugetare din mai toate țările europene.

De ce contează: Deciziile asupra bugetului UE 2028-2034 determină cât de mult finanțare agricolă și de coeziune primește România, plus investițiile în energie, cercetare și apărare care afectează competitivitatea și securitatea pe continent.