Românii văd tranziţia energetică mai ales prin prisma portofiolului: 79% menţionează preţuri mai stabile sau mai scăzute la energie ca beneficiu principal, urmaţi de 75% care aşteaptă reducerea dependenţei de importurile de petrol şi gaze, şi 67% care speră la încetinirea schimbărilor climatice.

Contextul e critic. Opt din zece români (80%) afirmă că majorarea preţurilor la energie le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimele 12 luni – cea mai mare pondere din UE. Pentru a-şi acoperi cheltuielile, mai mult de jumătate (55%) au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, iar 27% s-au îndatorat sau au amânat plata unei facturi. Pe drumuri, 47% dintre români au renunţat la vacanţe sau vizite la familie din cauza preţurilor – din nou, cea mai mare pondere în Europa.

Trei din patru români (76%) consideră tranziţia o urgenţă. În materie de priorităţi, energia solară ocupă locul întâi (46%), urmată de eolian (26%), iar gazul natural (24%) deţine una dintre cele mai mari ponderi din UE.

Sondajul, realizat de BEI în parteneriat cu Ipsos pe 23.000 de persoane din toate statele membre în perioada august 2026, relevă o schimbare radicală faţă de 2022. Acum patru ani, încetinirea schimbărilor climatice era beneficiul menţionat cel mai frecvent; azi, stabilitatea preţurilor domină.

Majoritatea românilor (55%) preferă construirea unei industrii europene competitive în tehnologii curate, chiar dacă ar dura mai mult, decât implementarea rapidă cu echipament importat (34%). Pentru finanţare, 54% ar prefera să îşi pună în comun resursele ţările UE.

Context

Pe scurt: Sondajul măsoară ce aşteaptă oamenii să se întâmple cu preţurile, securitatea aprovizionării şi clima dacă se investeşte masiv în energie curată.

  • Tranziţia energetică = schimbare de la combustibili fosili (petrol, gaze, cărbune) la surse regenerabile (soare, vânt) şi eficienţă. Se întâmplă în toată Europa sub presiunea UE pentru 2050.
  • Puterea de cumpărare = ceea ce poţi cumpăra cu banii tăi; când preţurile energiei cresc, cheltuielile pe mâncare, medicamente şi transport scad automat.
  • Energia regenerabilă = soare, vânt, apă, gaz natural (în tranziţie). Ideea e că odată ce sunt construite, costul pe kWh scade faţă de combustibilii fosili.
  • Dependenţa de import = România, ca şi alte ţări UE, cumpără gaze din Rusia, petrol de la OPEC. Tranziţia promite autosuficienţă parţială şi vânzări în Europa.

De ce contează: România e lovită cel mai dur de creşterea preţurilor la energie în UE. Dacă tranziţia nu aduce ieftinire rapidă, încrederea în proiecte mari se va prăbuşi. Politicienii depind de acest sondaj pentru a justifica investiţii cu bani publici.