Peste 140 de companii private din România prevestesc o încetinire a ritmului de creștere a salariilor. Pentru anul viitor, majorarea medie de bază estimată este de 5,65%, comparativ cu 6,67% în 2026 și 7,47% în 2025.

Tendința reflectă o economie sub presiune. PIB-ul României a scăzut cu 0,7% în prima jumătate a acestui an, iar al doilea trimestru a fost marcat de stagnare. Deși inflația coboară — Banca Națională estimează 6,1% la finele 2026 și 3,4% la finele 2027 — rata medie din ultimele 12 luni rămâne la 9,5%, depășind creșterea salariilor din 2026.

Diferitele sectoare evolueaza inegal. În 2026, cele mai mari creșteri au fost în servicii externalizate (BPO/SSC), cu 8,19%, și în bancar, cu 6,82%. Tehnologia, care a condus clasamentul în 2025, a încetinit la doar 2,88%. Pentru 2027, companiile din tehnologie și comerț anticipează majorări mai substantiale: 6,56%, respectiv 6,40%.

Pe funcții, IT-ul și pozițiile juridice rămân în vârf, cu creșteri de 10,66% și 9,47% în 2026. Decalajul salarial dintre femei și bărbați se reduce ușor. Aceștia din urmă câștigă în medie 11,9% mai mult la nivelul salariilor mari, dar diferența scade la 4,7% pentru salariile medii.

București-Ilfov concentrează salariile cele mai mari din eșantion: 17.239 de lei brut lunar, aproape dublu față de Muntenia.

Context

  • Pe scurt: Firmele română se pregătesc să majoreze salariile mai ușor anul viitor, după că economia a încetinit și presiunile inflaționiste se diminuează.
  • Creșterea salariilor depinde de creșterea PIB-ului și de inflație — o economie care stagnează înseamnă mai puțini bani disponibili pentru salarii. România a avut o contracție economică în 2026, ceea ce forțează angajatorii să fie mai prudenți.
  • Inflația rămâne mai mare decât creșterea salariilor — muncitorii au putere de cumpărare mai mică, deși primesc formalmente mai mulți lei. Dacă inflația scade de vreme cu 6,1% și salariile cresc cu 5,65%, decalajul se menține.
  • Sectoarele diferite se confruntă cu presiuni diferite: tehnologia și comerțul se recuperează, dar serviciile externalizate, care au fost motorul creșterii, pot să se destabilizeze.
  • De ce contează: Pentru angajați, o creștere mai lentă a salariilor într-un context de inflație persistentă înseamnă pierdere de putere de cumpărare pe termen scurt. Pentru companii, aceasta semnalează o perioadă de prudență bugetară pe care o pot transfera mai departe în angajări și investiții.