Sistemul de încălzire cu apă geotermală din Pecika a fost finalizat și a trecut toate testele de recepție. Din această iarnă, instalația va asigura încălzirea a 13 clădiri publice, inclusiv două școli și două grădinițe.

Proiectul, finanțat cu aproximativ 25 de milioane de lei, era programat inițial pentru 2023, dar a suferit o întârziere de trei ani din cauza modificărilor tehnice și a problemelor în livrarea componentelor.

Potrivit primarului Petru Antal, energia termică produsă prin noul sistem va costa cu aproximativ 50% mai puțin decât sistemele tradiționale. După o perioadă de monitorizare impusă de finanțarea europeană, municipalitatea intenționează să extindă rețeaua la aproximativ 300 de locuințe situate pe traseul conductelor.

O situație asemănătoare se întâmpă și la Sântana, unde un proiect geotermal similar în valoare de 28 de milioane de lei se află la 55% din progres. Lucrările ar fi trebuit finalizate pentru sezonul rece actual, dar termenul a fost amânat până la sfârșitul anului 2028. Întârzierile au rezultat din neînțelegeri între cele două companii executoare, una din România și una din Ungaria.

La Sântana, prima etapă va asigura încălzirea clădirii Primăriei, a unei școli gimnaziale și a unui liceu tehnologic.

Context

Pe scurt: două orașe timișene construiesc sisteme de producție a căldurii din apă subterană, mai ieftine și mai curate decât metodele tradiționale, dar cu întârzieri semnificative.

  • Încălzire geotermală: folosește căldura naturală din adâncimile pământului pentru a încălzi clădiri. Apa quasă subterană are o temperatură constantă și servește ca sursă de energie regenerabilă.
  • De ce e mai ieftină: după investiția inițială, costurile de operare sunt mult mai mici decât la sistemele cu gaz sau electric, deoarece energia vine din natură, nu din combustibil cumpărat.
  • Întârzierile de proiect: au apărut din modificări tehnice în timpul execuției și din probleme în parteneriatul între contractori, ceea ce e obișnuit în lucrări mari de infrastructură.
  • Finanțare europeană: fondurile UE au restricții de monitorizare, ceea ce înseamnă că proiectul nu poate fi extins imediat, ci abia după ce sistemul funcționează o perioadă și sunt verificate performanțele.

De ce contează: aceste proiecte arată cum autoritățile locale investesc în energie verde și mai accesibilă, dar și realitatea cu care se confruntă — întârzierile costă și încrederea cetățenilor.