Rețeaua de Cooperare pentru Protecția Consumatorilor (CPC), formată din autoritățile naționale și Comisia Europeană, a lansat pe 30 septembrie anchete coordonate împotriva a nouă companii din industria jocurilor video: Crytek GmbH, InnoGames GmbH, King.com Operations, Mojang AB, Plarium Europe, PLR Worldwide Sales Limited, Riot Games Limited, Supercell Oy și Ubisoft EMEA SAS.

Investigațiile vizează respectarea Principiilor-cheie privind monedele virtuale din jocuri, un set de reguli din legislația UE destinat protejării drepturilor jucătorilor. Autorităţile verifică transparența prețurilor, ascunderea costurilor, forțarea achizițiilor, claritatea informațiilor precontractuale, respectarea dreptului de retragere, termenii și condițiile jocurilor, și protecția consumatorilor vulnerabili, inclusiv copiii.

Dialogul inițiat de CPC cu industria în 2025 nu a adus rezultate satisfăcătoare. Ulterior, o verificare a pieței a identificat mai multe jocuri care necesitau evaluare suplimentară: Hunt: Showdown 1896, Forge of Empires, Candy Crush Saga, Minecraft, Valorant, Clash of Clans și For Honor.

în paralel, CPC desfășoară o acțiune separată cu Activision Blizzard UK Limited privind Diablo Immortal și Call of Duty Mobile. Rețeaua analizează modul de vânzare a monedelor virtuale, colectarea datelor personale, design-uri atrăgătoare, setări de control parental, marketing direct către copii și blocarea conturilor.

Context

Pe scurt: Autorități europene investighează mari producători de jocuri video pentru a verifica dacă respectă regulile privind vânzarea monedelor și obiectelor în joc.

  • Monedele virtuale din jocuri sunt bani digitali pe care jucătorii îi cumpără cu bani reali pentru a accesa conținut special, obiecte cosmetice sau alte avantaje în joc. Regulile UE cer ca prețurile reale să fie clare și transparent afișate.
  • Piața crescândă, protecție necesară: jucătorii, inclusiv copii, pot fi expuși unor mecanici care-i împing să cheltuiască mai mult decât intenționează (de exemplu, ascunderea costurilor prin conversii valutare confuze sau forțarea achizițiilor pentru a progresa).
  • Dreptul de retragere este o protecție consumatorului din legislația UE: oricine poate anula o achiziție în 14 zile și cere rambursarea, inclusiv pentru monede virtuale neutilizate.
  • Vulnerabilitatea copiilor: regulile cer ca jocurile să nu exploateze nici psihologia minorilor cu design manipulator, nici să lipsească de setări de control parental.

De ce contează: este prima dată când UE coordonează anchete la scară largă asupra industriei gaming pentru protecția consumatorilor, semnal că regulile digitale se întăresc și companiile trebuie să se adapteze.